Istoric

Până la Marea Unire în Reghin nu a existat o şcoală de Stat atât de necesară tinerilor.

În noua situaţie creată de încheierea Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar, deschide la Reghin o şcoală de băieţi, prin Ordinul nr. 28732/1918.

Din 7 iulie 1919, şcoala este preluată de statul Român, dar până în toamna aceluiaşi an nu mai sunt date în registre.

În anul şcolar 1919-1920 şcoala funcţionează normal cu clasele a I-a şi a II-a, sub conducerea Consiliului Dirigent din Transilvania.

Colectivul didactic a fost format din Ioan Suciu, Grigore Toma, Dimitrie Bucur, Ioan Văleanu care pe rând au îndeplinit funcţia de director, precum şi Valeriu Boeriu, care este profesor la Şcoala Civilă de Stat din Reghin începând cu 1 octombrie 1920, mai apoi devenind directorul Liceului din anul 1930, cu o mică întrerupere până în 1940.

Aşadar, anul 1919 este certificatul de naştere a şcolii noastre de azi.

Cu sprijinul intens al Comitetului de părinţi, prin Ordinul nr. 95725 B/1920 al Ministerului Instrucţiunii Publice „Şcoala Civilă de Băieţi” este transformată în Liceu de Stat.

Liceul de Stat din Reghin, nou înfiinţat, purta numele „ Liceul Florea Bogdan”, inginer agronom şi animatorul Comitetului de părinţi care a ridicat şcoala la rangul de liceu.

Cursurile liceului se deschid la data de 5 noiembrie 1920, moment ce a fost salutat cu entuziasm de reghineni şi nu numai.

Iată  ce consemna, ceva mai târziu, ziarul reghinean ”Glasul poporului” din 13 decembrie 1923: „În sfârşit după o mie de ani de iobăgie au ajuns şi românii din Reghin să aibă un liceu, focar al culturii naţionale, pentru odraslele tinere de pe Câmpia şi Valea Mureşului de Sus”.

Anul următor acelaşi ziar reghinean , în numărul său din 11 septembrie, la început de an şcolar consemna: ”Este încă vie împresia plăcută şi neuitat entuziasmul cu care fu sărbătorită deschiderea Liceului Român din Reghin în anul 1920, prin care s-a dat prilejul atât orăşenilor cât şi ţăranilor din regiunea aceasta de Câmpie şi a  Mureşului de Sus ca să-şi adape fii la izvorul ştiinţei şi a culturii româneşti. Ne-a fost dat să vedem mamele văduve de război, ţărani, aducând hrană şi îmbrăcăminte cu corfa şi desagii de casă,pentru susţinerea la şcoală a odraslelor tinere…”

În primii ani de funcţionare, Şcoala, devenita ulterior Liceul de Stat, a fost foarte bine încadrata cu personal didactic ce a putut împărţi corespunzător „Agendele didactice”.

Liceul, de curând înfiinţat a dat primii absolvenţi în promoţia 1922-1923.    Din cei 14 elevi, înscrişi în clasa a I-a în 1919, au absolvit clasa a IV-a doar 3, ceilalţi provenind din rândurile elevilor înscrişi la învăţământul particular în clasele a II-a şi a III-a.

Marea majoritate a elevilor înscrişi la liceul din Reghin, provin în majoritate din satele româneşti din jurul oraşului. De altfel, dacă am face o analiză şi o situaţie comparată a populaţiei şcolare pe naţionalităţi, origine socială şi confesiuni putem aprecia că Liceul de Stat din Reghin, în foarte scurt timp a devenit un centru de învăţătură căutat de locuitorii satelor din jur.

În primii ani şcoala a funcţionat pe strada M. Viteazul, nr.2.

În primul deceniu de funcţionare la Liceul de Stat ”Petru Maior” au fost înscrişi 147 elevi în anul 1922, 158 înscrişi în 1923, 93 elevi înscrişi în anul 1927, iar în 1930, doar 37 de elevi. De menţionat  că în această perioadă nu a frecventat liceul român niciun elev de naţionalitate  germană, saşii şi maghiarii din oraş având şcoli proprii cu o tradiţie mai îndelungată.

In 1925 au fost înscrişi la Liceul Petru Maior 6 elevi de naţionalitate maghiară, iar în anul de învăţământ 1927 şi 1928, câte 7 elevi.

Frecvenţa a fost  importantă şi din partea evreilor. Mulţi frecventau şcoala ungurească dar restul au fost înscrişi şi la Liceul românesc. Statistic sunt consemnaţi 12 elevi evrei în 1925, pentru ca în 1927 să fie înscrişi 29 de evrei, fapt ce ilustrează şi compoziţia pe naţionalităţi a oraşului. Situaţia e oarecum asemănătoare şi în deceniul IV al perioadei interbelice.

O analiză statistică pe confesiuni în primul deceniu de funcţionare a Liceului Petru Maior este şi o ilustrare a structurii pe naţionalităţi, dar şi o apartenenţă la o anume confesiune religioasă. Din totalul elevilor înscrişi 62,88% au fost greco-catolici,27,09% ortodocşi, 7,31% de religie mozaică,iar 1,82% sunt de religie romano-catolică.

Probleme au fost în toată perioada interbelică, dar oamenii sufletişti de la catedră au reuşit să le facă faţă.

În martie 1922 este revocată autorizaţia de funcţionare a clasei a V-a de liceu urmând ca în acel an şcolar 1922-1923 să fie doar 4 clase gimnaziale.

Din 1924, nerezolvându-se  nici problema liceului nici a cadrelor didactice, s-a renunţat total la cursul liceal superior, elevii din clasele V-VII de liceu au fost transferaţi la Liceul „Papiu Ilarian” din Târgu  Mureş şi la liceul din Gheorgheni.

După  plecarea claselor liceale din Reghin la Târgu Mureş şi Gheorgheni, gimnaziul  a continuat să funcţioneze în acelaşi local, adică clădirea care avea să devină Tribunal, apoi magazin de diferite profiluri, situată pe strada Coşbuc, colţ cu strada Mihai Viteazul, azi Banca Transilvania.

Perioada care s-a scurs după anul 1924 a fost o luptă pentru supravieţuirea acestui liceu transformat în gimnaziu, pentru un local de şcoală, pentru a redeveni ceea ce a fost, pentru recâştigarea  unui nume şi renume.

Încă din anul 1927, din iniţiativa Comitetului şcolar şi cu fonduri publice coordonate de Primărie se începe construirea unui local de şcoală, pentru ce va fi terminat în anul 1930. Începând cu anul şcolar 1930-1931, Gimnaziul se va muta în acest local nou de pe strada „Petru Maior” al numărului 34, în spatele Spitalului orăşenesc.Şcoala a primit  atunci denumirea de „Liceul de Stat din Reghin”.

Între anii 1930-1940, şcoala a funcţionat cu un număr suficient de elevi şi cadre didactice.

După cedarea Transilvaniei de N-V Ungariei hortyste, în Reghin s-a instalat administraţia maghiară,iar clădirea liceului a fost ocupată de Şcoala Confesională maghiară romano-catolică.

La 5 noiembrie 1944 se redeschide Gimnaziul Mixt de Stat”Petru Maior” cu 222 elevi şi 13 cadre didactice.

Din anul 1947 în vechea clădire a Liceului din strada Spitalului va funcţiona internatul şcolii, iar cursurile se vor desfăşura în clădirea din strada Şcolii nr. 3, azi Gimnaziul de Stat ”Augustin Maior”. Trecător a funcţionat în condiţii mai speciale şi pe lângă Şcoala Generală nr.1, numită mai apoi Gimnaziul „Virgil Oniţiu”, azi este Asociaţia Pensionarilor”.

În anul 1948 se transfera la Reghin „Şcoala Pedagogică” din Târgu Mureş, care va funcţiona în anul 1948-1949 cu 570 de elevi şi 28 de cadre didactice. „Şcoala Pedagogică a funcţionat în actuala clădire a „Gimnaziului Augustin Maior”- pe organizarea Liceului „Petru Maior”.În anul 1954 învăţământul pedagogic a fost din nou transferat la Târgu Mureş, ultima promoţie în lichidare, va absolvi Şcoala Pedagogică în 1956.

În toată această perioadă, de la 1948 şi până în 1956 au fost pregătiţi 562 de absolvenţi la învăţământul de zi şi 37 la învăţămâtul particular- în total 599 învăţători.

Începând din anul 1953 a fost înfiinţat Învăţământul Seral, care cuprindea şi învăţământul gimnazial. Din 1965 învăţământul seral s-a făcut numai la nivelul claselor liceale.

După lichidarea învăţământului pedagogic din Reghin, vechiul Liceu de Stat este transformat în „Şcoala Medie de 10 ani” şi va funcţiona sub această denumire până în anul 1957.

În acest an se fac demersuri din partea Direcţiunii Şcolii Medii pentru redobândirea vechiului nume al marelui cărturar iluminist, Petru Maior.

Între 1957 şi 1962, va purta denumirea de  „Şcoala Medie „Petru Maior”, din motive necunoscute numele şcolii va fi schimbat apoi în „Şcoala Medie Mixtă nr.1”

În 1959, este introdusă, în cadrul Liceului „Petru Maior” prin transfer de la Liceul nr. 2- secţia maghiară, 4 clase liceale de elevi cu cei 4 diriginţi.             ”La schimb” 4 clase ale secţiei române trec în componenţa Liceului nr. 2-până atunci şcoală doar cu predare în limba maghiară. De atunci, în ambele licee – nr.1 şi nr.2 se învaţă în limba română şi în limba maghiară.

Din anul 1964 Şcoala Medie părăseşte clădirea din str. Şcolii şi se va muta în str. Pomilor, unde avea să se dezvolte un nou cartier de locuinţe.

Din 1964 şcoala se va numi „Liceul Teoretic nr.1”,devenit pentru scurtă vreme şi cu profil „Real-Uman”.

După declanşarea „revoluţiei culturale” din 1971 şi a adoptării de către stat a lozincii ”Împletirea învăţământului cu cercetarea şi producţia” şi şcoala noastră – ca multe licee din ţară- a fost transformată în”Liceul Industrial deMecanică”.

Din 1982 Liceul Industrial de Mecanică se va muta în noua clădire din faţa uzinei „I.M. Republica”şi va primi statut de „Grup Şcolar de pe lângă I.M.Republica- Reghin”, numele de „Petru Maior” fiind uitat.

A urmat un deceniu de căutări, de adaptări la noua situaţie. În paralel, numărul elevilor a crescut la 30 de clase cu o medie de 40 de elevi în clasă.

Se învăţa mecanica, tâmplăria, lăcătuşeria. Au fost bine dotate atelierele- şcoală, amenajate cabinetele şcolare de fizică, chimie, ştiinţe socio- umane şi istorie.

A crescut şi numărul personalului muncitor şi funcţionăresc, la mijlocul deceniului al VIII-lea la 32 de persoane.

Pe schema de încadrare a personalului didactic s-au perindat foarte multe cadre tehnice, în funcţie de perioada de instruire şi de forma de învăţământ.

A rămas, însă, permanent, pe parcursul a două decenii, un nucleu de cadre didactice deosebit de bine pregătite, care au acumulat o vastă experienţă, şi care a reuşit să menţină un stil ştiinţific de lucru. Aşa se explică multe reuşite ale elevilor absolvenţi la facultăţi cu diferite profiluri, inclusiv medicina, ştiinţe sociale, limbi, deşi avea un profil curat tehnic.

Din 1994 şcoala noastră reia numele purtat peste decenii, denumindu-se „GRUP ŞCOLAR PETRU MAIOR” (din 2004 şcoala are claseleI-XIII, prin unirea cu Şcoala Generală Nr. 3).

La 22 octombrie 1994, şcoala a aniversat 75 de ani de la momentul devenirii din „Şcoala de băieţi” în liceu de stat ce avea să poarte peste   ani numele lui Petru Maior.

Evenimentul a fost consemnat în presa judeţeană, iar „Gazeta Reghinului” i-a dedicat un număr special, nr. 10(44) din octombrie 1994.

De asemenea, s-a transmis un reportaj la Televiziunea Română.

În prezent şcoala noastră are un total de 1486 de elevi repartizaţi în 62 de clase aparţinând învăţământului primar, gimnazial, liceal-curs, de zi, fără frecvenţă şi rută progresivă şi Şcolii de Arte si Meserii.

Învăţământul liceal dispune de clase de filieră teoretică (matematică-informatică – secţie română şi maghiară; ştiinţe ale naturii), filiera tehnologică (operator tehnică de calcul, tehnician în instalaţii electrice, administraţie publică), iar Şcoala de Arte si Meserii are profil mecanic si electric.

Aceşti elevi sunt pregătiţi de un număr de 108 cadre didactice, învăţători, institutori, profesori, ingineri, maiştri, bine pregătiţi, a căror compertenţă profesională se reflectă în rezultatele obtinuţe la examene si concursuri şcolare.

Buna funcţionare a şcolii este asigurată si de personalul didactic-auxiliar şi personalul nedidactic, însumând 26 de angajati, precum si de dotarea materială a şcolii. Astfel, şcoala este dotată cu: 4 cabinete de informatică, 1 cabinet de matematică, 1 cabinet de istorie, 1 cabinet de limba română, 1 cabinet de limba maghiară, 1 cabinet de limbi moderne, 1 cabinet de psihologie, 3 laboratoare de fizică, 2 laboratoare de chimie, 2 laboratoare de biologie, 1 laborator de electrotehnică, 1 laborator tehnologic, 1 laborator tehnică de calcul, 1 cabinet de circulaţie rutieră, 1 cabinet de motoare termice, 1 atelier de prelucrări mecanice, 1 atelier de lăcătuşerie, 1 atelier mecanic auto, 1 atelier de tinichigerie auto, 3 săli de sport, 1 bibliotecă cu 28516 volume, 1 sală festivă, 1 cabinet medical şi 1 cabinet stomatologic.

An de an, şcoala noastră se remarcă prin elevii calificaţi la Fazele Naţionale ale Olimpiadelor Şcolare, prin activităţi care au devenit tradiţii precum: Balul Bobocilor, Zilele Liceului, Serbările de Crăciun, Balul de Gheaţă, Campionate sportive, excursii, colaborări şi parteneriate cu alte şcoli.

Informaţii selectate din:

Anuarele Şcolii din anii 1976 şi 1985;

„Şcolile Reghinului”de Ioan I. Costea(fost profesor al şcolii noastre), p. 85-115.

„Reghinul cultural” Studii şi Articole, III, 1994, p. 121-135

„Reghinul cultural” Studii şi Articole, VII, 2004, p. 267-290